Au trecut deja 5 luni de cand il avem pe Matei si parca e aici dintotdeauna. Luna asta a invatat sa-si tina bine-bine spatele, astfel incat foarte putin mai trebuie sustinut. Doar daca vreau eu sa fiu mai linistita. Incearca sa se intoarca de pe spate pe burta. A reusit intr-o zi o intoarcere aproape completa in patutul lui. Noroc cu grilajul, ca de nu ajungea pe jos. Daca il tin in fundulet la mine in brate, incerca sa nu stea sprijinit de mine, ci isi sustine singur coloana. Si-a descoperit picioarele si are momente in care si le misca puternic si se uita la ele fascinat. Isi coordoneaza mult mai bine amandoua mainile; si le impreuna undeva in fata si le priveste fascinat.
Daca isi doreste un obiect care este langa el, se intinde si-l ia. Asa intr-o seara mi-a apucat cana cu ceai; noroc ca era goala...
Baga in gurita cam tot ce prinde, inclusiv degetele noastre.
Daca il intereseaza ceva, stie sa-si comute cumva atentia de la un lucru la celalalt. Intoarce capul in directia in care il intereseaza si priveste foarte atent. Zambeste mult mai mult, stie ca atunci cand zambesti iti poate raspunde tot printr-un zambet.
Marea provocare a acestei luni au fost sucurile de fructe. Matei e foarte pofticios si se uita la noi cu mare pofta cand mancam, asa ca i-au placut la nebunie lucrurile noi din alimentatie. Adica morcov si ceva cereale. La cereale am renuntat dupa vreo 2 zile pentru ca nu a mai vrut sa le manance si nu l-am fortat. Oricum, scopul pentru care i le-am dat, nu a fost atins. De astazi am introdus si marul. Asa, incet-incet, crestem...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu