vineri, 28 octombrie 2011

Herpangina

Si iata ca am avut si prima noatra boala! este mult spus boala, probabil, dar nici bine nu ne-am simtit.
Duminica, dupa ce am venit de la ziua lui Carmen de la munte, spre seara a inceput sa urce febra, dar nu am dat importanta. Am presupus ca e de la dinti. A doua zi, cand temperatura a ajuns la 39,3, am zis ca nu e de gluma si am mers la urgenta, macar sa avem un diagnostic.
Verdict: Herpangina virala. Cica boala mainilor murdare. Evident ca spal copilul pe manutze, dar se pare ca produce acest virus si epidemii. Poate despre asta o fi fost vorba.
Am tratat situatia cu supozitoare de Paracetamol si de cateva ori sirop Panadol. Nu am fost de-acord sa luam antibioticul prescris de doctorita de la urgenta. Ulterior am gasit pe net informatia ca bolile virale nici nu se trateaza cu antibiotic. Halal tratament am primit! Am luat in schimb Rhux Tox. 200 CH si in trei-patru zile am revenit in forta.
E greu sa ai copilul bolnav...

sâmbătă, 15 octombrie 2011

De 10 luni

Multe s-au intamplat luna asta. S-au asa mi se pare mie. Probabil ca Matei nu a invatat neaparat multe lucruri noi, dar si le perfectionat pe cele pe care le facea deja. Si ma gandesc la mers, in primul rand. Ii place sa mearga, alearga chiar daca este sustinut bine de manute si este bine dispus. Am primit un premergator de la vecinul nostru, Cipri, si nu mi-am inchipuit ca poate fi un copil atat de fericit. Pentru simplul motiv ca se poate deplasa singur. Fuge in premergator din camera in bucatarie si inapoi.
Matei a invatat sa spuna mama atunci cand este suparat, cand vrea sa fie luat in brate. Mi-i asa de drag cand il aud!
Din pacate, a trebuit sa introducem din aceasta luna o masa de lapte praf seara. Nu intotdeauna se intampla asta, dar de multe ori e necesar uneori chiar si noaptea. Ziua nu mai suge aproape deloc, dar seara cand se apropie ora culcarii uneori suge atat de mult, incat se termina laptele si trebuie sa apelam la laptele praf. Mancarea solida am inceput sa i-o dau din ce in ce mai putin facuta la blender si cat mai mult din ceea ce mancam si noi. Ne indreptam spre un an si trebuie sa ne obisnuim cu preparate mai complexe. Ii place foarte mult sa manance covrig cu sare, bine-nteles din partea care nu are sare...
Luna asta am ajuns la 6 dintisori. Doi jos si trei sus! A fost destul de greu cu cei de sus, cu dureri, nopti nedormite etc.
Il simt linistit si fericit!

joi, 15 septembrie 2011

De 9 luni

Marea tentatie a acestei luni este mersul. Putin dupa ce a trecut de 8 luni a inceput sa vrea sa mearga. Si a continuat asa toata luna. Ii place la nebunie sa se indrepte spre lucrurile care i se par lui interesante. A invatat, nu stiu cum, sa urce scarile. Si foloseste orice scara vede ca sa-si exerseze aceasta noua abilitate. A umblat luna asta incaltat, dar mai ales descult, prin iarba sau chiar pe beton. Ii place sa simta iarba si se apleaca la orice e verde ca sa ia in seama. Nu se mai intoarce de pe spate pe burtica la fel ca luna trecuta, ar parea ca a uitat de acest joc. In schimb incearca sa se ridice in picioare cand sta in fund, dar inca nu si-a dat seama cum poate face asta. Drept urma i-am lasat patutul mai jos ca sa incerce sa se prinda de grilaj pentru a se ridica.
Intoarce capul  de pe scaunul de masa, din carucior, de oriunde pentru a vedea ceea ce-l intereseaza pe el. dintre toti are o preferinta mai mult decat evidenta pentru mama, iar daca eu nu sunt prin preajma se poate lasa cu plansete.
A mai iesit un dintisor sus, lateral stanga si pare ca va iesi si cel de langa el cat de repede.
In continuare mananca cam tot ce i se da. Uneori mananca din mancarea pe care o gatesc pentru toata lumea. Ii scot lui prima data, inainte de a pune sarea.
Ii sunt foarte dragi copiii. Afara, daca sunt copii, nu-i trebuie nici jucarii, nimic. Ii priveste din carucior sau vrea sa-l dau jos sa mearga la ei.
Ii place mult sa se joace cu sticlele. I le pun jos si pe el langa ele si distractia e garantata. Doar ca mai are momente inca in care uita ca sta in fund si cade pe spate. Asa ca trebuie sa fiu in spatele lui mereu cand sta jos. De-altfel, luna asta au inceput cazaturile. Cele mai frecvente sunt cele pe spate. Nu mi se pare ca il doare, ci mai degraba se sperie. A cazut si din carucior luna asta. I-am desfacut centurile si m-am intors 2 secunde sa iau ceva. A cazut pe spate si s-a sperit ingrozitor.
Stie sa spuna tatatata, dadada, papa, baba. Cand e suparat spune ma.
Astept momentul in care va spune mama.

joi, 1 septembrie 2011

Cum a mers pana la Brasov si inapoi

Fiind botezul Mariei, verisoara lui Matei, si fiica nasilor nostri, am pornit vineri dimineata, pe la 5.30 spre Brasov. Pana pe la 8.30-9, cand s-a trezit Matei, drumul a decurs foarte bine. Dar era deja trecut bine de ora lui de trezire si cu toate ca masina l-a facut sa mai motaie, pana la urma tot s-a trezit. Asa ca, in scurt timp au aparut supararile. Ne-am oprit prima data la Sighisoara unde ne-am plimbat putin prin benzinarie, noi am baut o cafea si am pornit din nou la drum. dupa vreo 50 de km am oprit ca nu se mai putea si am stat intr-o parcare unde Matei a mancat un iaurt. A fost buna oprirea ca a rezistat pana la Eliana Mall, evident cu cantece, cucu-bau etc.
In Mall a am stat putin mai mult, numai bine sa ne mai racorim si noi ca in masina era deja nepermis de cald. La pornire situatia nu am mai stat asa de roz ca Matei nu mai vroia nicidecum in scaun. Si cate sperante ne puseseram in scaunul asta pe care-l primiseram cu doar o saptamana inainte. Asa ca l-am luat in brate. Moment nefast pentru ca in urmatoarele minute Matei a vomat pe el si pe mine tot iaurtul pe care il mancase de dimineata in parcare. Nu se poate spune mirosul si murdaria, bine ca eram la doar cativa km de destinatie.
Sederea la Brasov a fost una placuta pentru toti trei. Matei a fost incantat de prezenta lui Andrei care s-a putut face si el util plimbandu-si verisorul cu caruciorul.
La intoarcere ne-am pornit seara la 8. A fost o decizie buna pentru ca Matei a adormit deja pe la 9 dupa ce il tinusem aproape numai in brate. A adormit bine de tot asa ca pana la Cluj nu s-a trezit, adica pana la 12.30. Cand si-a dat seama, desi adormit ca a ajuns acasa, atat de tare s-a bucurat incat nu mai putea adormi apoi de fericire. Asa ca am stat pana pe la 1 noaptea sa-l conving sa adoarma.
Lucrul mai putin bun de pe urma deplasarii noastre este faptul ca si-a dereglat destul de tare orele de somn si acum moare de oboseala, dar nu vrea sa doarma. Sper sa se regleze in curand. Desi sambata ne mai asteapta un botez, cel al Sarei.

miercuri, 17 august 2011

Primii pasi

De sambata, Matei a inceput sa faca, timid, primii pasi. Pana acum sarea cu amandoua piciorusele ca un iepuras. Zilele astea a invatat ca  pentru a inainte trebuie sa-si puna un picior inaintea celuilalt. Ii trebuie destul de des sa il punem pe jos ca sa-si exerseze noile abilitati. Si e foarte incantat! Papucii adecvati mai lipsesc.

duminică, 7 august 2011

De 8 luni

Astazi sunt 8 luni de la nastere. Mult si totusi atat de putin. Ce am invatat nou in luna aceasta? A descoperit ca poate fi tare amuzant sa se intoarca pe burtica si sa incerce sa ramana asa. Este foarte mnadru de el cand se intoarce, parca ar fi facut cine stie ce mare descoperire. Dar pe burtica tot nu doarme si de stat sta putin pentru ca nefiind obisnuit, il doare gatutul. Sta in fund destul de bine, dar daca are un stimul mai intens uita de echilibru si se rostogoleste.
De cateva zile sta in picioare sprijinit. Nu stiu daca e bine sa-l invat sa faca pasi sau sa-l las pe el singur, in ritmul lui, sa descopere asta. Dar sunt tentata sa nu-l fortez cu nimic.
A ramas in continuare tare curios de orice se petrece in jurul lui. Isi intoarce capul sa vada ceea ce-l intereseaza. Stie sa se ceara in brate cand nu mai vrea sa stea jos, in carucior.
Mananca cu pofta majoritatea alimentelor. Totusi exista preferinte. Morcovul, dovlecelul, patrunjelul, cartoful, caisele, perele, smantana. Nu-l prea incanta oul, deocamdata. Carnea de peste nu i-a placut, poate si pentru ca am lasat-o eu natur, fara sa adaug ceva la ea care sa-i mai ia din gustul de peste. Nu se descurca deloc si se enerveaza daca musca din ceva pentru ca nu stie ce sa faca cu bucata din gura pentru ca inca totul este facut la blender.
Marele progres al lunii este aparitia a doi dintisori care pana la urma cred ca e doar unul...Adica unul e gata iesit, iar celalalt e la buza gingiei. Nu stiu cand a iesit ca Matei a fost cuminte ca de obicei.
Tot de luna asta Matei repeta cand are chef ta-ta-ta sau da-da-da. sau o combinatie intre t si d. intr-o dimineata chiar i-a iesit gata, fara insa sa-l mai repete.
E mult prea obisnuit doar cu mine ceea ce nu e neaparat un lucru bun. Sta si cu altcineva, merge la oricine in brate fara probleme, dar tot eu sunt preferata. Intr-un fel e normal.
Sa mai adaug ca-l iubim nespus, pe zi ce trece tot mai mult. Sau nu mai e cazul?!

sâmbătă, 30 iulie 2011

Doi in unu

Zilele aste am fost la Juc si acolo, din intamplare, mi-am bagat degetele in gurita lui Matei. Surpriza! Doi dintisori care deja au spart gingia se arata la orizont! Cand au iesit? Nu stiu, ca Matei a fost la fel de cuminte ca de obicei. Acum asteptam sa vedem cand ii vom vedea in toata splendoarea lor.
Si, colac peste pupaza, de ieri Matei repeta intruna ta-ta-ta-ta-ta!
Cate lucruri noi, asa, dintr-o data!