joi, 1 septembrie 2011

Cum a mers pana la Brasov si inapoi

Fiind botezul Mariei, verisoara lui Matei, si fiica nasilor nostri, am pornit vineri dimineata, pe la 5.30 spre Brasov. Pana pe la 8.30-9, cand s-a trezit Matei, drumul a decurs foarte bine. Dar era deja trecut bine de ora lui de trezire si cu toate ca masina l-a facut sa mai motaie, pana la urma tot s-a trezit. Asa ca, in scurt timp au aparut supararile. Ne-am oprit prima data la Sighisoara unde ne-am plimbat putin prin benzinarie, noi am baut o cafea si am pornit din nou la drum. dupa vreo 50 de km am oprit ca nu se mai putea si am stat intr-o parcare unde Matei a mancat un iaurt. A fost buna oprirea ca a rezistat pana la Eliana Mall, evident cu cantece, cucu-bau etc.
In Mall a am stat putin mai mult, numai bine sa ne mai racorim si noi ca in masina era deja nepermis de cald. La pornire situatia nu am mai stat asa de roz ca Matei nu mai vroia nicidecum in scaun. Si cate sperante ne puseseram in scaunul asta pe care-l primiseram cu doar o saptamana inainte. Asa ca l-am luat in brate. Moment nefast pentru ca in urmatoarele minute Matei a vomat pe el si pe mine tot iaurtul pe care il mancase de dimineata in parcare. Nu se poate spune mirosul si murdaria, bine ca eram la doar cativa km de destinatie.
Sederea la Brasov a fost una placuta pentru toti trei. Matei a fost incantat de prezenta lui Andrei care s-a putut face si el util plimbandu-si verisorul cu caruciorul.
La intoarcere ne-am pornit seara la 8. A fost o decizie buna pentru ca Matei a adormit deja pe la 9 dupa ce il tinusem aproape numai in brate. A adormit bine de tot asa ca pana la Cluj nu s-a trezit, adica pana la 12.30. Cand si-a dat seama, desi adormit ca a ajuns acasa, atat de tare s-a bucurat incat nu mai putea adormi apoi de fericire. Asa ca am stat pana pe la 1 noaptea sa-l conving sa adoarma.
Lucrul mai putin bun de pe urma deplasarii noastre este faptul ca si-a dereglat destul de tare orele de somn si acum moare de oboseala, dar nu vrea sa doarma. Sper sa se regleze in curand. Desi sambata ne mai asteapta un botez, cel al Sarei.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu